Adam și Eva - de Tudor Arghezi

De la
Această operă face parte din volumul „Versuri de abecedar”,unde apar informații in plus despre volumul “Tablouri biblice”.
În primul rând,din numele volumului reiese că substantivul “versuri” arată încadrarea într-un gen literar ,în timp ce trimiterea la abecedar,care amintește de prima carte de învățătură a copilăriei,îl ajută pe cititor să înțeleagă viziunea originală a lui Arghezi,care explică pe înțelesl copiilor mici noțiunile religioase.
De asemenea,acțiunea în acest text este construita pe conceptul de joc,jocul cu niște cuvinte cât mai expresive prin care autorul dă naștere operei literare,jocul divinității care încearcă să-și alunge singurătatea concepând doi copii plini de energie,și jocul lui Adam si Eva , care ajung să-și julească nasul prin urzici.
Pe de o parte,ineditul vocabularului folosit de Tudor Arghezi se relevă prin termenii „scuipat,zbanghiu ,se julea”. Tânărul Adam apare într-o ipostază copilăroasă,caracterizat prin epitetele :”trandav,naravas,somnoros,zbanghiu”.
Pe de altă parte,Adam iese atlfel decât și-a dorit Dumnezeu din cauza neatenției acestuia ,se observă astfel nerespectarea canalelor religioase,făcând poezia originală și în același timp mai accesibilă celor mici.
În al doilea rând,motivele literare întăresc apartenența operei in tema joc și joacă.
Motivele literare din acest text sunt reprezentate de motivul copilăriei,motivul creeării,motivul neatenției.
Câmpurile semantice ajută și ele la descrifrarea temei.Astfel, sunt prezente : câmpul lexical al trăsăturilor copiilor mici:” trandav,naravas,somnoros,zbanghiu”.
În opinia mea,opera „Adam și Eva” se încadrează în tema joc și joacă,deoarece Arghezi prezintă Biblia pe înțelesul celor mici.

Comentarii

  1. Popescu Flaviu7 iunie 2017 la 10:34

    Sunt de acord cu tine si consider ca argumentele sunt destul de solide pentru a sustine concluzia.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe