Balta Alba-Vasile Alecasndri

De la
Balta Albă este un jurnal de călătorie "o fiziologie colectivă si socială ",alături de Borsec și Iașii in 1844.
Vasile Alecsandri folosește pretextul francezului care vizitează băile de la Balta Albă , sau motivul "străinului",surprinzând exoticul ,notand grotescul ,facând observatii critice
Încă de la primele contacte cu Valahia ,personajul inregistrează pitorescul si contrastele cu umor amar ,uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie bună ."Echipajul " cu care trebuie să calatoreasca era o cuite pe patru roti :"Rămăsei incremenit la o așa priveliște ".
Descrierea este completată ,ca intr-o explicatie care se impune de la sine :"trăsura aceasta primitive".
Ca o prelungire in spațiu a caruței este imaginea dezolantă a satului ,alcătuit din bordeie , cu o formă bizara ,printer care observa cumpenele fântânilor "ca niste gâturi de cucoare urieșe".
Vizualul alternează cu auditivul,urletul câinilor este amestecat cu ciocănitul berzelor ,așa încât călătorul se crede intr-o altă lume in care "amestecul de umbră si de lumină dă lucrurilor o privire fantastică "sub lumina lunii
Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie ,ci e monstruoasă.
Abandonat de caritaș in timpul nopții , in mijlocul satului ,francezul a pornit in cautarea unui adapost .
Totul dă impresia unui primitivism agresiv ,verbele la gerunziu sugerând ceva repetabil ,ceva obsedant .
Naratorul preferă amănuntul semnificativ ,in sensul de metafore ale vietii .
Realitatea devine emoție pură ,observațiile sunt obiective si critice ,opera admonesteaza societatea .
Personajul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti ,pe care a incercat sa le patrundă,sa facă o impăcare intre realitatea obiectiva si înțelegerea sa ,il frapeaza tot ce vede...

Comentarii

  1. Unknown5 iunie 2017 la 05:40

    După parerea mea,opera lui Alecsandri se remarcă prin abordarea inedită a motivului călătoriei străin.Acest motiv presupune construirea unui personaj care vine dintr-o alta zona geografică,fiind deci,mai atent la toate detaliile specifice zonei in care trăiește acum.Eroul lui Alecsandri are ocupație de pictor,fire de artist,mai sensibilă la frumos și la tot ceea ce este specific zonei.
    Opera "Baltă-albă"are structura unei povești in ramă,amintind de alte creații din literatura universală,ce abordează aceastș tehnică narativă.Limbajul artistic se caracterizează, în principal, prin oralitate, dând senzaţia de comunicare directă între povestitor şi ascultător, remarcându-se talentul şi spiritul de observaţie al străinului, ironia şi autoironia care conferă naraţiunii o mare putere de sugestie, construind spectacolul năucitor al contradicţiilor ce definesc Valahia: primitivismul înfricoşător şi civilizaţia europeană.
    Limbajul inconfundabil, tonul confesional al persoanei I, spiritul ironic al observaţiei, precum şi o povestire expresivă şi un stil aparte şi clar încununează scrierea în proză ale lui Alecsandri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Unknown6 iunie 2017 la 09:36

    Dupa parerea mea, opera abordata, "Balta Alba" de Vasile Alecsandri, surprinde concis tema calatoriei. Este o povestire in rama , apeland la tehnica insertiei , fiind publicata in 1847 si ilustrand talentul artistic a lui Alecsandri. Nartiunea subiectivizata, constructia subiectului cazand pe situatia relatata si nu pe personaj. Intalnim o relatie stransa intre narator si receptor , realizata prin formulele adresarii " domnilor , va marturisesc cu rusine ca pana[...]". Relatarea la persoana I asigura autenticitatea naraiunii ,viziunea in conformitate cu realitatea. Calatorul francez este personaj-narator, prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie. Personajul contempla realitatea si reflecta la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati , sesizeaza opozitia intre "natura" si "civilizatie" .Intre viziunea personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura . In aceasta povestire, Alecsandri dezbate tema calatoriei romantice, prin evocarea unui taram indepartat de lumea civilizata , aproape pustiu , remarcabil prin salbaticie. In acelasi timp, taramul evocat va purta si semnele cele mai innoitoare ale civilizatiei.
    Motivul calatoriei, preferat de romantici deriva din plictiseala acumulata intr-un spatiu al banalitatii cotidiene , din aceasta cauza romanticii incearca sa evadeze dintr-o lume cu o civilizatie impovaratoare descoperind taramuri "paradisiace" de-o splendoare unde fiinta salbatica nu mai este supusa trecerii timpului.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe