De la
                                        LOSTRITA


Textul se înscrie în proza fantastică de tip romantic şi se apropie de formula fabulosului popular prin prelucrarea mitului Sirenei şi a motivului peştelui fabulos din folclor: în spaţiul românesc s-a format un epos pescăresc, dominat de făpturi mitice, peşti miraculoşi; există credinţa în divinităţi acvatice precum lostriţa (care are atât conotaţii malefice cât şi pozitive), pescuitul fiind un ritual magic, o formă de comunicare cu universul acvatic, întâlnit în numeroase proze ale scriitorului
Povestirea are o configuraţie proprie determinată de tradiţia folclorică, cu elemente de gen păstrate din istoria îndepărtată a acestuia:
·         Respectă un ceremonial al spunerii;
·         Se caracterizează prin oralitate;
·         Presupune o atmosferă;
·         Evocă un timp trecut, mitic.
În structura povestirii se întâlnesc elementele specifice speciei literare: naratorul şi naraţiunea.Naratorul relatează la persoana a III-a si sunt unificate trei voci, trei opinii diferite despre întâmplare: optica folclorică şi vocea personajului.Naraţiunea,acţiunea este structurată pe două planuri:
·         Real, fascinaţia personajului principal, Aliman, pentru un peşte rar, lostriţa, dorinţa personajului de a o prinde, sfidând astfel avertismentele celor mai bătrâni;
·         Fantastic, povestea de dragoste, ieşită din comun, trăită de Aliman: „Momentul capital, acela care dă povestirii profunzimea cea mai mare, este momentul fantastic, situat la confluenţa dintre două drumuri. Unul duce spre lumea neverosimilă a basmului, altul spre determinarea, cauzalitatea vieţii obişnuite. Fantasticul reprezintă aici un popas, nu un capăt” 
In concluzie voiculescu se fereşte să îmbrăţişeze pe de-a-ntregul soluţia fantastică. El începe povestirea cu ceva, după care, la sfârşit, urmează o încercare de a explica în chip raţional faptele iraţionale din cuprinsul povestirii

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe