"După melci " de Ion Barbu - Eseu argumentativ

De la

    Jocul și joaca sunt teme foarte des întâlnite în viața cotidiană, iar ele reflectă o anumita tendintă a omului spre socializare.
    Poezia “După melci” de Ion Barbu face parte din ciclul poemelor inițiatice (mai ales pentru copii) în care procesele de cunoaștere tind să redobândească valoarea actelor primordiale, când incantațiile magice aveau putere creatoare.
    În acest poem tema jocului este pusă în slujba exprimării unei viziuni profunde și complexe asupra universului și asupra puterii creatoare a cuvântului
    Într-o aură infantilă, copilul, nefiind conștient  de puterile pe care le poate descătușa inițiază un descântec  către  melc  pentru a-l scoate din cochilie, a căror urmări tragice- moartea melcului.
    Sunt utilizate motive  folclorice, precum motivul animalului totem, capabil de a descătușa forțele magice ale naturii.În susținerea temei joc și joacă apar și motivele literare specific precum : motivul inocenței, motivului neinițierii, motivul dorinței de cunoaștere. 
    La nivel stilistc, se remarcă simplitatea stilului.Ca figuri de stil predomină personificarea și metaforele, insă sunt și epitete precum ;” foi crude” și “vrejuri crude”  ce fixează o zi de primvară atunci când natura se  debarasează de efectele iernii.
    În concluzie, copilul care la început era  ”mai prostuț” este inițiat în taina primordială a universului ”moartea”.Joaca pentru copil înseamnă o experiență a cunoașterii, copilul maturizându-se trecând pintr-o etapă fundamental a existenței sale.
x

Comentarii

  1. Unknown6 iunie 2017 la 09:01

    Prin cele afirmate mai sus, sunt de parere ca, opera epica "Dupa Melci" de Ion Barbu, surprinde efemeritatea vietii prin ochiul copilului neinitiat.
    Prin descantecul sau, copilul incearca sa descopere forta magica a cuvintelor si instituie o lume iluzorie. Prin descantec, melcul este trezit la viata fiind ademenit de cuvintele amagitoare ale copilului, care-i descriau o natura plina de soare si de verdeata. Melcul isi depaseste limita, fortand ciclul obisnuit al naturii. Dupa ce rosteste descantecul, copilul este alungat acasa de venirea serii cand vegetatia padurii capata in imaginatia sa forme monstruoase ce il sperie ,,mi-a fost frica si-am fugit". Peste noapte natura se dezlantuie, vine din nou vremea rea cu vifornita si omat.
    Avem de a face cu doua drame. Pe de o parte drama copilului care sufera, avand constiinta incarcata deoarece a ucis o fiinta nevinovata. Pe de alta parte, drama melcului, drama fiintelor inferioare de sfarsesc tragic atunci cand forteaza limitele impuse de natura. La nivel stilistic, intr-adevar se remarca o simplitate aparte impregnata de termeni populari ce dau expresivitate textului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ale6 iunie 2017 la 09:36

      Sunt de acord cu afirmatia colegului meu, deoarece surprinde foarte bine mesajul operei.
      In primul rand, baiatul incearca ca orice copil de varsta sa sa exploreze natura înconjurătoare. Acesta cauta sa trezeasca melcul prin cateva descantece, fara sa realizeze pericolul ce urmeaza sa vina.
      In al doilea rand, tanarul ajunge sa faca o greșeala pe care incearca sa o repare mai tarziu. Copilul regreta, astfel observandu-se inocenta sa.
      In concluzie, sunt de acord cu ceea ce a spus colegul meu.

      Ștergere
    2. Unknown6 iunie 2017 la 10:24

      Sunt de acord cu opinia ta, doearece in momentul plecării în pădure, înaintea experienţei cu melcul, copilul este un novice, un neiniţiat. Iniţierea în tainele universului este unul din laitmotivele liricii lui Barbu. Aici copilul "prostut"
      încearcă să descopere universul şi această cunoaştere se întemeiază pe cuvânt. Rostirea prematură, forţarea naşterii m
      elcului întru existenţă va avea un deznodământ tragic.
      La sfârşit, el este iniţiat în taina primordială a universului: moartea.

      Ștergere
    3. Unknown7 iunie 2017 la 11:52

      De asemenea, și eu îți susțin opinia în legătură cu părerea ta despre această operă scrisa de Ion Barbu.
      În primul rând, copilul realizează gravitația situației pe care a creat-o abia după ce a reflectat o bună perioadă de timp asupra lucrurilor pe care le-a făcut. Acest fapt dovedește că, ”prostuțul” se maturizează, realizând greșeala săvârșită.
      În al doilea rând, dramele cărții sunt bine descrise, având un mesaj ascuns. Copilul își pierde inocența în schimbul inițierii, melcul reprezentând motivul acestuia. Drama celor două ființe este împărțită în mod egal, aici accentuându-se diferența dintre ele.
      Concluzionând, sunt de acord cu ceea ce afirmă colegul meu, Andrei, și subscriu pentru ceilalți colegi, Alexandra și Alex.

      Ștergere
  2. Marian Stir26 noiembrie 2019 la 00:10

    adplm

    RăspundețiȘtergere
  3. nu mi place literatura17 octombrie 2021 la 01:43

    😏🔫

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe