De la
Vorbește-ncet
                                                 
                                       De Mihai Eminescu

       Iubirea este cel mai profund sentiment prin care se redă atașamentul dintre două persoane.

       Opera "Vorbește-ncet" scrisă de Mihai Eminescu se încadrează în tema iubirii, deoarece prin intermediul invocației și al eului liric se exprimă sentimentele de dragoste față de persoana iubită.

       Pe parcursul operei este întâlnit motivul chipului persoanei iubite ce-l face pe autor să simtă că trăiește din plin și motivul ochilor acesteia, ce-i inspiră "milă, dragoste, durere",

       Portretul persoanei iubite este alcătuit din figurile de stil: metafora "glasul tău, izvor de mângâiere", enumerația "S-arată milă, dragoste, durere" si comparația "pot fi minuni, dar ca tine nu-i niciuna".

       Încadrarea la tema iubirii se mai face și cu ajutorul câmpului lexical al iubirii: milă, dragoste, durere.

       Figurile de stil citate mai sus și imaginile artistice : auditivă "vorba ta ca lamura de miere" si vizuală "ochii tăi imi spun" contribuie la transmiterea sentimentelor față de persoana iubită.

       Opera "Vorbește-ncet" este o poiezie, aceasta având următoarele elemente de versificație: măsura de 11 silabe, rima îmbrățișată și ritm iambic.

       În concluzie, poiezia "Vorbește-ncet" scrisă de Mihai Eminescu aparține la tema iubire.

Comentarii

  1. Unknown7 iunie 2017 la 21:16

    Sunt de acord cu tine, Andrei. Argumentele pe care le-ai adus susțin foarte bine concluzia, textul încadrându-se foarte bine în tema iubirii. Fii puțin mai atent la redactarea textului.🙈

    RăspundețiȘtergere
  2. Unknown7 iunie 2017 la 21:17

    Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe