Joc si joaca

De la
Tema este aspectul cel mai general al unei opere literare ce este exprimată succint printr-un  cuvânt sau o sintagmă.
                Din punct de vedere istoric, rădăcinile jocului se pierd în negura timpurilor. În opinia lui Johan Huizinga, “jocul este mai vechi decât cultura, pentru că noțiunea de cultura, oricât ar fi de incomplet definită, presupune în orice caz o societate omenească, iar animalele nu l-au așteptat pe om să le învețe să se joace”.
                În opinia mea, jocul nu reprezintă doar o temă literară, sau un mod de a îți petrece timpul liber, acesta reprezintă un mijloc de exprimare. Omul începuturilor a denumit joc toate ritualurile care îl puneau în legătură cu sacrul, cu natura. Așa au apărut, la greci și la romani, marile jocuri publice consacrate zeilor, prin care marii luptători își arătau superioritatea în fața adversarilor. Chiar jocul de fotbal se pare că ilustrează sugestiv un mit: disputarea globului soarelui de către doua echipe rivale.
                Se spune că joaca este doar pentru cei mici, că adulții ar trebui să înlocuiască jocul cu munca, maturizarea să îndepărteze caracterul ludic al existenței lor. Însă, viziunea asupra vieții ar trebui să fie diferită, sufletele noastre să fie copleșite de optimism, stare pozitivă și de bucuria de a trăi.
                Jocul supraalimentează învățatul, ne ajută să eliberăm stresul și ne conectează cu alții și cu lumea din jurul nostru. De asemenea,  jucatul  ne poate determina să lucrăm mai productiv și cu mai multă plăcere.

                În concluzie,  jocul nu are vârstă, reprezentând un mod de eliberare, de învățare, prin intermediul căruia cunoaștem persoane noi, oferindu-ne bucurie.      

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eseu argumentativ "Balta-Alba"-Vasile Alecsandri

De la
    Călătoria poate însemna   fugă, cercetare, migrare, atac războinic, căutare, transhumanță, dar simbolismul călătoriei, extreme de bogat, se  rezumă  totuși  la  căutarea adevărului  și descoperirea unui  centru spiritual.     În “Epopeea lui Ghilgames” eroul călătorește în scopul  de a dobândii nemurirea, astfel călătoria devine simbolul dorinței arzătoare. În Evul Mediu călătoria era simbolul bărbăției pentru cavalerul dornic de a-i fi  recunoscute calitățile(“Cavalerii mesei rotunde de la curtea  regelui Arthur”).În iluminism, călătoria era fructificată drept un pretext  în ironizarea și satirizarea diferitelor aspect ale societății (Călătoriile lui Guliver)    Povestirea “ Baltă Alba”  fost scrisă  în vara   anului 1847, fiind publicată în 1849 în   “Calendarul pentru romani”  și 1855 in”Romania  literara”. Opera reprezintă un jurnal de călătorie , principalul personaj relatând gândurile  trăirile din Valahia.     Vasile Alecsandri,, diplomat și scriitor a luat parte la
Citiți mai multe

"Maitreyi" - tema iubirii

De la
            Consider că iubirea este cel mai puternic sentiment de care omul este capabil, o trăire care îl poate schimba radical. Din iubire, oamenii se sacrifică pe sine, abandonează egoismul care îi constrânge, şi se dăruiesc celor de lângă ei în mod necondiționat.                            Barierele sociale, etnice, religioase, culturale şi de civilizație sunt separate de puterea iubirii care uneşte două persoane diferite, aşa cum se întâmplă şi în cazul cuplului Maitreyi-Allan din romanul scris de Mircea Eliade "Maitreyi".              Remarc faptul că Mircea Eliade abordează tema iubirii în roman conform filozofiei buddhiste: o iubire spiritualizată prin care se reface armonia cosmică. Astfel "Maitreyi" reprezintă povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin etape, şi în care personajul narator descoperă puterea revelatoare a iubirii.              Maitreyi şi Allan acumulează treptat senzații şi sentimente: "o observam şi mă lăsam prins d
Citiți mai multe

Eseu argumentativ-"Lostrita"

De la
        Literatura fantastica este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin  mister, suspans si incertitudine. Operele la care întalnim fantasticul sunt: "Sarmanul Dionis", "Moara lui Califar", "La țiganci", "Lostrita" si "Cartea de nisip".         Povestirea "Lostrița" de Vasile Voiculescu(1884-1963) face parte din volumul "Iubire magica", aparut in 1970. Este o povestire fantastica, deoarece se intersecteaza planul real cu cel fabulos.         In plan real, se situeaza satul de pescari, aflat pe malul Bistritei. Tragediile de inec ale satenilor se inscriu in realitate, precum si faptul ca locuitorii de pe malul Bistritei sunt priceputi in mestesugul pescuitului.         In plan fabulos, de la inceputul povestirii, Lostrita sugereaza duhul, rau al apelor, "Necuratul", care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei. Superstitia populara spune ca necuratul ia diverse infatisari ca sa atraga oa
Citiți mai multe