Balta Alba-Vasile Alecasndri
Balta Albă este un jurnal de călătorie "o fiziologie colectivă si socială ",alături de Borsec și Iașii in 1844.
Vasile Alecsandri folosește pretextul francezului care vizitează băile de la Balta Albă , sau motivul "străinului",surprinzând exoticul ,notand grotescul ,facând observatii critice
Încă de la primele contacte cu Valahia ,personajul inregistrează pitorescul si contrastele cu umor amar ,uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie bună ."Echipajul " cu care trebuie să calatoreasca era o cuite pe patru roti :"Rămăsei incremenit la o așa priveliște ".
Descrierea este completată ,ca intr-o explicatie care se impune de la sine :"trăsura aceasta primitive".
Ca o prelungire in spațiu a caruței este imaginea dezolantă a satului ,alcătuit din bordeie , cu o formă bizara ,printer care observa cumpenele fântânilor "ca niste gâturi de cucoare urieșe".
Vizualul alternează cu auditivul,urletul câinilor este amestecat cu ciocănitul berzelor ,așa încât călătorul se crede intr-o altă lume in care "amestecul de umbră si de lumină dă lucrurilor o privire fantastică "sub lumina lunii
Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie ,ci e monstruoasă.
Abandonat de caritaș in timpul nopții , in mijlocul satului ,francezul a pornit in cautarea unui adapost .
Totul dă impresia unui primitivism agresiv ,verbele la gerunziu sugerând ceva repetabil ,ceva obsedant .
Naratorul preferă amănuntul semnificativ ,in sensul de metafore ale vietii .
Realitatea devine emoție pură ,observațiile sunt obiective si critice ,opera admonesteaza societatea .
Personajul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti ,pe care a incercat sa le patrundă,sa facă o impăcare intre realitatea obiectiva si înțelegerea sa ,il frapeaza tot ce vede...
Vasile Alecsandri folosește pretextul francezului care vizitează băile de la Balta Albă , sau motivul "străinului",surprinzând exoticul ,notand grotescul ,facând observatii critice
Încă de la primele contacte cu Valahia ,personajul inregistrează pitorescul si contrastele cu umor amar ,uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie bună ."Echipajul " cu care trebuie să calatoreasca era o cuite pe patru roti :"Rămăsei incremenit la o așa priveliște ".
Descrierea este completată ,ca intr-o explicatie care se impune de la sine :"trăsura aceasta primitive".
Ca o prelungire in spațiu a caruței este imaginea dezolantă a satului ,alcătuit din bordeie , cu o formă bizara ,printer care observa cumpenele fântânilor "ca niste gâturi de cucoare urieșe".
Vizualul alternează cu auditivul,urletul câinilor este amestecat cu ciocănitul berzelor ,așa încât călătorul se crede intr-o altă lume in care "amestecul de umbră si de lumină dă lucrurilor o privire fantastică "sub lumina lunii
Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie ,ci e monstruoasă.
Abandonat de caritaș in timpul nopții , in mijlocul satului ,francezul a pornit in cautarea unui adapost .
Totul dă impresia unui primitivism agresiv ,verbele la gerunziu sugerând ceva repetabil ,ceva obsedant .
Naratorul preferă amănuntul semnificativ ,in sensul de metafore ale vietii .
Realitatea devine emoție pură ,observațiile sunt obiective si critice ,opera admonesteaza societatea .
Personajul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti ,pe care a incercat sa le patrundă,sa facă o impăcare intre realitatea obiectiva si înțelegerea sa ,il frapeaza tot ce vede...
După parerea mea,opera lui Alecsandri se remarcă prin abordarea inedită a motivului călătoriei străin.Acest motiv presupune construirea unui personaj care vine dintr-o alta zona geografică,fiind deci,mai atent la toate detaliile specifice zonei in care trăiește acum.Eroul lui Alecsandri are ocupație de pictor,fire de artist,mai sensibilă la frumos și la tot ceea ce este specific zonei.
RăspundețiȘtergereOpera "Baltă-albă"are structura unei povești in ramă,amintind de alte creații din literatura universală,ce abordează aceastș tehnică narativă.Limbajul artistic se caracterizează, în principal, prin oralitate, dând senzaţia de comunicare directă între povestitor şi ascultător, remarcându-se talentul şi spiritul de observaţie al străinului, ironia şi autoironia care conferă naraţiunii o mare putere de sugestie, construind spectacolul năucitor al contradicţiilor ce definesc Valahia: primitivismul înfricoşător şi civilizaţia europeană.
Limbajul inconfundabil, tonul confesional al persoanei I, spiritul ironic al observaţiei, precum şi o povestire expresivă şi un stil aparte şi clar încununează scrierea în proză ale lui Alecsandri.
Dupa parerea mea, opera abordata, "Balta Alba" de Vasile Alecsandri, surprinde concis tema calatoriei. Este o povestire in rama , apeland la tehnica insertiei , fiind publicata in 1847 si ilustrand talentul artistic a lui Alecsandri. Nartiunea subiectivizata, constructia subiectului cazand pe situatia relatata si nu pe personaj. Intalnim o relatie stransa intre narator si receptor , realizata prin formulele adresarii " domnilor , va marturisesc cu rusine ca pana[...]". Relatarea la persoana I asigura autenticitatea naraiunii ,viziunea in conformitate cu realitatea. Calatorul francez este personaj-narator, prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie. Personajul contempla realitatea si reflecta la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati , sesizeaza opozitia intre "natura" si "civilizatie" .Intre viziunea personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura . In aceasta povestire, Alecsandri dezbate tema calatoriei romantice, prin evocarea unui taram indepartat de lumea civilizata , aproape pustiu , remarcabil prin salbaticie. In acelasi timp, taramul evocat va purta si semnele cele mai innoitoare ale civilizatiei.
RăspundețiȘtergereMotivul calatoriei, preferat de romantici deriva din plictiseala acumulata intr-un spatiu al banalitatii cotidiene , din aceasta cauza romanticii incearca sa evadeze dintr-o lume cu o civilizatie impovaratoare descoperind taramuri "paradisiace" de-o splendoare unde fiinta salbatica nu mai este supusa trecerii timpului.